Ți-am dat un sms aseară. Îți spuneam că ai uitat ceva după ce m-ai pupat și ai ieșit din mașină. Ți-ai uitat parfumul în mintea mea.
Niciodată nu am reușit să rețin nume. Sau fețe. Trec pe lângă tine pe stradă ca România pe lângă calificare, dar un parfum nu-l uit prea ușor. Poate singurul alt stimul pentru emoții în cazul meu este muzica, dar muzica nu are un impact atât de brutal. Parfumul tău mă ia pe sus, mă rotește până amețesc, mă duce în sufletul meu fără ca eu să mă pot împotrivi.
Și ce am de la tine? Două atingeri, o privire furișată, o glumă împărtășită în tăcere. Dacă ar fi să adun ce mi-ai oferit până acum, aș strânge un căpăcel de afecțiune diluat într-o sticlă de indiferență distilată.
Noi doi, poate spre deosebire de orice altceva, nu suntem împreună dintr-o întâmplare. Poate că ar trebui să ținem cont de asta.
***
Te deranja ceva la ochelari, așa că i-ai scos și te-ai uitat la ei. Un păianjen mic cât punctul pe i-ul de la te iubesc încerca să își facă o pânză pe ochelarii tăi. Ai suflat ușor, cât să nu-l rănești.
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu