Uitare

Se zice că iarba în exces cauzează la memorie.

Am început cu propoziția asta ca să o mai sperii un pic pe maică-mea, cu care am avut o discuție de-a dreptul hilară după entry-ul anterior. Gen

Maică-mea: OMG ai fumat iarbă???
Eu: Spui asta de parcă ar fi prima oară.
Maică-mea: OMG WTF de când ești pe droguri?
Eu: Nu. Sunt. Pe. Droguri.
Maică-mea: Ai ajuns să dai bani pe droguri, lepră!
Eu: Nu dau bani pe droguri, am prieteni care mă ajută și ei cum pot.
Maică-mea: De ce fumezi iarbă?
Eu: Pentru că pot. Pentru că e fun. Pentru că nu are efecte secundare, spre deosebire de DROGURI. Pentru că se întâmplă de două ori pe an în cel mai bun caz.

Mă mir că nu mi-a cerut să îmi vadă venele. Dar hei, asta înseamnă că mai am un cititor fidel! Am vreo zece, cu mama.

Asta e aproape la fel de tare ca aia când m-a întrebat tata dacă sunt gay. Nu, nu la mișto, el chiar suspecta că eu mă dau la fund.

Gotta love'em.

În rest, viața e superbă. Îmi împart viața între relația mea specială la distanță, jobul foarte mișto și alergia la polen, pe care, cu această ocazie, mă fut.

Îmi împart camera cu un elefant, vorba cărții. O fantomă de elefant, care nu pare să slăbească deși o țin nemâncată de luni bune. Această melodie este pentru elefantul din camera mea.