În fiecare zi, în drum spre job, trec pe lângă un sediu ING, bancă la care am și cont de fapt. Nu știu alte sedii cum sunt, dar ăsta e cu vitrină, și tocmai în vitrină s-au găsit să pună un minunat "post de lucru" pentru operațiunile fără numerar. Adică un fel de calculator cu imprimantă integrată unde poți face diferite chestii cu banii din contul tău, dacă ți-a fost lene să înveți ce-i aia internet banking.
No, aici intervine problema. Oare ce operațiuni poți să faci fără numerar? Să îi scrii o scrisoare lui Moș Crăciun? Să joci tetris? Nu, în 85-90% din cazuri, ești trist când ești la mașinăria aia, pentru că trebuie să plătești facturi.
Acuma, io înțeleg, ăștia de la ING au zis că fac o afacere publicitară cu poziționarea asta. Gen "suntem pă sistem informatic" și "clienții noștri sunt mai deștepți decât ai voștri". Numai că, pe lângă faptul că expun publicului un om care face ceva intim (pentru mine e ceva foarte intim să plătesc o factură, mă scuzați), expun publicului un om care nu e deloc fericit.
M-am așezat și eu odată la calculatorul ăla, ca să transfer niște bani dintr-un cont în altul (mă face să mă simt important chestia asta, pot să spun la sfârșit de lună că am rulat milioane). Taste metalice, reci, fanta de la imprimantă care abia aștepta să scuipe o confirmare de plată, vitrina care mă făcea să mă simt ca și cum aveam camere la WC, nu domne, nu-i de mine în vitrină. Bag un internet, apăs trei taste și rezolv totul cu internet banking. Măcar așa nu mă transform în manechin pentru ING.
În fiecare zi, în drum spre job, trec pe lângă un sediu ING. Și aproape de fiecare dată, în vitrină la ING e un om trist.
Hai să băgăm și o muzică, să ne (în)veselim.
Bine am revenit.
0 comments:
Trimiteți un comentariu