Sediu nou

|


Dragii mei, m-am mutat! Mai exact, sediul "societăţii" unde lucrez s-a mutat. Nu mai suntem corporatişti clasici, cu sediu mare, birouri multe, plictiseală, alea-alea. Ne-am făcut corporatişti burghezi, cu sediu în vilă, cu vedere la lac, terasă, mansardă şi fiţe.

După cum m-am obişnuit, am parte doar de distracţie... Biroul meu e la mansardă, la fel de open space dar cu mai puţine persoane. Toate femeile din biroul meu (două, ca să fiu mai exact) sunt... Balanţe. Pig Brother este la parter, între noi mai existînd un etaj. Toate bune aşadar, nu? Nu.

Prima problemă a fost că Pig Brother nu avea uşă la birou. Ca urmare, vedea orice mişcare de "mers la ţigară" sau "plecat cu 5 minute mai devreme". Problema a fost rezolvată prin următoarele metode: tropăit pe scări (bărbaţii), purtat tocuri (femeile), vorbitul cu voce... audibilă şi fâţâială pentru obţinerea de căni, tacâmuri şi alte lucruri esenţiale de la bucătărie (drum care trecea inevitabil prin faţa biroului lui). Rezultat: Pig Brother are uşă nouă! Mai mult decât atât, încă este în curs de fixare, ca urmare nu se poate deschide. Ah, life!

A doua problemă este că nu mai avem mâncare caldă furnizată de cantină. Ca urmare, pe la 13.00 ne împrăştiem ca potârnichile care încotro, în căutare de potol. Unii dintre noi s-au gândit deja la o soluţie mai practică, şi anume achiziţionarea de lansete pentru a ne face rost de mâncare în mod natural, din lac. Dar nici peşte tot timpul nu ar fi bine, pentru că, conform unui studiu, carnea de peşte este cea mai sensibilă la poluare, şi parcă nu mi-aş dori un copil ca Pig Brother, cu nevoi speciale.

A treia problemă: parcarea se efectuează după principiul: primul sosit, primul parcat. Şi hai, că acum nu e aglomeraţie, dar după începerea anului şcolar (avem o facultate în apropiere) o să fim foarte motivaţi să ajungem devreme la birou.

În rest, regulile absurde cu care m-am obişnuit:
-toate telefoanele mobile pe silent, altfel riscăm "exmatricularea";
-dacă avem coşul de gunoi mai plin de 50% suntem obligaţi să îl ducem la tomberon - da, aţi citit bine, trebuie întotdeauna să vedem jumătatea plină a coşului de gunoi;
-documentele nu se printează decât în cazuri speciale, şi chiar şi atunci este obligatoriu să fie printate faţă-verso. Suntem verzi, ce imprimanta mea!

Momentan atât. Când mai am ştiri interesante de la mansardă, vă anunţ.

Poza luata de aici.

Coyote out.

StumbleUpon.com

4 comments:

Miezu` spunea...

having fun, eh? :)))

portos spunea...

mare boier, mare caracter...
ceea ce nu inteleg este: daca tot esti maso, de ce mai comentezi? :))

Veve spunea...

Ha ha.. si mai faceai nazuri ca aici trebuia sa stingi lumina dupa ce ieseai de la toaleta..

Coyote spunea...

@miezu - ma distrez si ma balacesc, dar nu in apa...

@portos - ma cunosti, nu sunt doar maso, sunt si sado...

@veve - nazuri fac oriunde, important e sa nu uit sa mai si rad de necaz...

 

©2009 Blog cu păsărele | Template Blue by TNB